Iubeste-te liber

Experienta noastra umana este una plina de oportunitati extraordinare, atat la nivel personal , cat si colectiv. Ce ne asteapta in fiecare moment prezent este darul esential pentru intelegerea a cine suntem noi incepand cu cele mai intime colturi ale fiintei noastre si scopul nostru de a fi prezenti aici si acum.

Cu totii parem a avea o nazuinta comuna de a gasi intelesul a tot ce se intampla in jurul nostru si in lumea noastra. Si acum pare a fi o urgenta sa depasim provocarile pe care le-am creat cu scopul de a ne ajuta sa ne amintim incotro ne conduce aceasta calatorie a noastra. Poate suna putin ciudat, dar privind la natura conditiei umane si la ce ne motiveaza, constatam ca intotdeauna adversitatile si necazurile sunt situatiile in care apar cele mai marete treziri ale constiintei. Multi si-au dat seama de adevaratul sens al vietii lor tocmai in mijocul unor experiente dramatice. Suntem, de asemenea motivati sa actionam atunci cand asistam la suferinta semenilor nostri de pe urma unor situatii similare cu cele prin care am trecut si noi si sa le oferim mangaiere, sa le impartasim din intelepciunea noastra atunci cand au mare nevoie de ea.


Din timpurile de inceput ale planetei noastre, umanitatea a fost martora si a participat la cele mai cutremuratoare actiuni impotiva semenilor si impotriva Mamei Pamant. Nasterea si moartea in lumea fizica sunt cicluri continue cu evenimente miraculoase care se petrec simultan cu tragedii si orori. Se pare ca am fost prinsi in roata karmica a nasterii, mortii si renasterii si,odata cu acestea o multitudine de circumstante ramase neexplicate si intamplari pun la incercare insasi natura existentei noastre. Cu atat de multi oameni murind ucisi de alti oameni si atat de multa durere si suferinta, o intrebare ramane mereu aceeasi: “De ce?”

Dragoste neconditionata si deplina

Astfel vom elibera toate sufletele de povara si teama generate de iluzia acelei realitati.

Si ca sa facem un pas mai departe, pe masura ce desteptam Dumnezeul din fiecare dintre noi, in mod natural si fara niciun efort vom deveni si vom exprima acea Inteligenta Divina care este Cine Suntem. Devenim asemeni lui Dumnezeu iubindu-ne asa cum ne iubeste Dumnezeu si astfel eliberandu-ne. Un alt mod de a privi lucrurile este ca pentru a fi iubire trebuie sa traim conceptul de a da si a primi iubirea care suntem. Putem face asta numai deschizandu-ne catre dragostea divina a lui Dumnezeu si daruindu-ne-o noua insine. Astfel, iubirea noastra curge automat prin noi ca un vehicul al Sursei Divine, urmand ca apoi sa o imprastiem in intreaga omenire, pe toata planeta si chiar mai departe. Nu trebuie sa incercam sa facem sau sa fim altceva decat cea mai deplina si mai pura expresie a Sursei. Iubind fiecare parte din noi care a negat aceasta dragoste inainte prin ceea ce a exprimat in exterior, ne eliberam definitiv.
Multi dintre noi am muncit la acest concept de o eternitate si acum aproape ca am ajuns acasa. Pe masura ce frecventa iubirii creste pe aceasta planeta, oprtunitatea de a ne misca mai usor printre reminiscentele trecutului se afla mai la indemana. Recunoscand experientele lipsite de iubire din trecut, tot ce ramane de facut este sa identificam ce a lipsit pentru a fi vindecati sau iubiti in acel moment si sa ne oferim acea iubire de la Dumnezeul interior exact asa cum am fi dorit sa o primim de la ceilalti (care n-au fost capabili sa ne ofere acea iubire, fiind inlantuiti in propriile dureri si suferinte). Amintiti-va “Iarta-i, Doamne ca nu stiu ce fac!”

Experienta celei de a cincea dimensiuni devine acum realitate. Pe masura ce imbratisam fiecare aspect al experientei noastre umane in lumina iubirii neconditionate, ne transpunem in insasi iubirea unde toate lucrurile sunt cu putinta. Asta se intampla numai cand credem ca nu exista nimic mai bun decat noul inceput care vine cu oportunitati fantastice, care literalmente “sunt de pe alta lume”. Ce calatorie fantastica!
sursa: http://heartlight.ca                                                                                 de Dean Noblett    

In conditiile in care credem ca exista un scop mai inalt pentru tot si o prezenta divina cu care suntem conectati si care ne iubeste fara masura, mesajul care razbate pana la noi din marele necunoscut este unul care impune masuri drastice. Avem de gand sa continuam cu vechile obiceiuri bazate pe frica si care sunt foarte distructive, sau suntem gata sa ne inconjuram fiecare dintre noi si unii pe altii in lumina dragosteri depline si neconditionate? Pare destul de simplu in teorie, insa marea incercare este sa ramanem neutrii cu privire la gesturile nejustificate ale celor inca pierduti si care sunt responsabili pentru multe suferinte si durere. Si totusi, dupa toate prin cate am trecut, continuam sa ramanem captivi in holograma exterioara unde stapanul iluziilor ne domina atentia si continua sa ne hraneasca ego-urile.

Acum intelegem ca suntem atat cauza cat si efect.

Din fericire, multi dintre cei care citesc aceste randuri deja inteleg ca pentru a schimba ceva in realitatea exterioara trebuie ca prima data sa schimbam ceva in interior. Experientele noastre imediate de viata si ceea ce vedem in holograma colectiva sunt reflectari ale starii noastre de constienta. De asemenea, stim ca exista o “regula de aur” care spune sa le facem celorlalti ceea ce am dori ca si ei sa ne faca noua… legea cercului. Acceptarea acestui principiu universal a capatat treptat amploare, pe masura ce noi ne infruntam proprii demoni si ne asumam responsabilitatea pentru realitatea proprie. Aceasta este cheia eliberarii noastre.

Realizam acum ca tot ce am crezut despre noi insine, incepand cu ceea ce ni s-a spus, am fost invatati, ni s-a aratat si explicat inca de pe vremea capilariei noastre a fost in cea mai mare parte iluzie. Dezinformarea si tratamentul gresit fata de noi nu au fost greseli intentionate indreptate impotriva noastra. Ele au fost, in cea mai mare parte proiectate asupra noastra din suferintele si durerea generatiilor anterioare care au interpretat in mod gresit “cum e viata”. Multi nu au avut constienta sau cunostinta  necesare pentru a frange lanturile mostenite de la parinti la copii si au actionat condusi de propria durere. Fiind inconstienti de comportamentul lor gresit fata de noi, nu inseamna ca nu ne-au iubit. Ei au fost doar limitati in modul de exprimare a  iubirii si, de aceea au fost victimele propriilor experiente de durere si suferinta. Iubirea este prezenta intotdeauna, cel mai adesea mascata de durere.

Deschidere totala – Acum, cu constienta si intelegerea evoluata si prin eforturile neobosite de a gasi raspunsuri, stim cu siguranta ca noi suntem cei care trebuie sa ne eliberam pe noi si pe cei dinaintea noastra. Nu exista alternativa. De fapt, noi suntem singurii care putem sa ne deschidem total pentru suvoiul de dragoste si sa ne eliberam de tot ce ne-a inlantuit in iluzie. Iluzie este tot ce nu se bazeaza pe iubire. Cu alte cuvinte, ne iubim pe noi insine liber prin dezvaluirea intregii suferinte si dureri cu ajutorul luminii ce vine de la sursa de energie “tot ce este” – ceea ce deja suntem. Prin acest maret act de auto-iubire, care este indreptata si spre ceilalti (deoarece noi toti suntem una), noi ii eliberam si pe inaintasii nostri. Ce minunat concept!

Toate ranile nevindecate produse de senzatiile ca n-am fi iubiti, doriti, suficient de buni, merituosi si asa mai departe (cu totii suntem familiari cu aceste senzatii) au nevoie acum de iubirea noastra. Noi suntem propria noastra sursa de iubire nelimitata. Odata ce ranile trecute s-au produs - sau au fost produse – tot ce avem de facut acum este sa iubim acele aspecte din trecut care au fost respinse, sa ii iertam pe toti cei implicati si sa ne eliberam. Acest lucru inseamna ca iertarea noastra dezleaga poverile si limitarile produse de altii in trecut, ceea ce ii elibereaza si pe ei, deoarece noi suntem liberi. Ei erau impovarati de judecata noastra. Acest cadou pe care ni-l facem noua insine, devine astfel exact acelasi dar pe care il oferim celor dinaintea noastra pentru a dizolva tot ce nu este fundamentat pe iubire. Un lucru important pe care trebuie sa ni-l amintim este sa ne daruim noua insine iubirea si compasiunea pe care am simtit ca nu am primit-o de la parinti, tutori, profesori, parteneri, prieteti si asa mai departe si care astfel a distorsionat imaginea pe care ne-am creat-o despre noi insine.